Intotdeauna m-a consumat intrebarea: binele se poate propaga dupa acelasi mecanism, si cu aceeasi viteza, ca si raul? filmul al carui nume da titlul primului meu mesaj de blogger (rog criticii sa fie intelegatori, cu mine, ca filmul e beton) a facut ca aceasta intrebare sa urce in top peste intrebari de genul: de ce purtau pilotii Kamikaze casca?
Cit de greu le-ar fi românilor, sa renunte, macar pentru o zi la intrebarea: mie ce-mi iese din asta?
Cit de greu le-ar fi românilor sa se uite in jur, si sa se puna pentru citeva momente in pielea celorlalti?
Nu am un raspuns, dar sint convins ca le-ar fi mult mai bine dupa. Sa nu ma intelegeti gresit, nu sint nici pocait, nici nu sint adeptul teledonurilor sau campaniilor de stringere de fonduri, dar sint de parere ca societatea romaneasca ar fi mult mai buna daca in loc de "ce-mi iese daca fac bine", am intreba:"ce ma costa sa fac bine"? Am observat ca putinul unuia, inseamna averea altuia. Ca un gest mic, poate influenta decisiv soarta celui de linga tine.
Ma opresc aici, pentru ca am senzatia ca nu sint coerent... Poate dezvoltati voi ideea. Bineinteles daca vi se pare interesanta.
miercuri, 28 noiembrie 2007
Pay it forward...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
Din pacate foarte greu. Multi, prea multi romani isi pun inainte de toate intrebarea ce-mi iese. Daca nu le iese nimic tac si stau acasa...
Incepe sa-mi placa si vreau sa dezvolt... Dar, din pacate, am de lucru. Vezi tu, daca nu-mi iese nimic de aici nici nu-mi fac vreme sa comentez pana la capat... :):):)
Am uitat sa spun ceva. Ai facut inca un pas inainte spre iesirea din anonimat. Nu pot decat sa-ti spun keep walking! :) Cum de ti-ai facut blog? Poate scrii si asta undeva ...Asa se incepe de obicei :)
ne-a luat-o Realitatea inainte. au inceput campania "pay it forward"... nici nu va inchipuiti cit sint de bucuros.
intr-adevar, filmul mi-a placut. o idee simpla si totusi frumoasa. nu cred insa ca se poate transpune la nivelul unei tari, fe ea Romania sau Germania, pentru simplul motiv ca oamenii au firi prea diferite, iar partile bune s-au scufundat sub greutatea cotidianului. un teledon, o campanie si altele sunt bune, dar nu reprezinta un fenomen nicaieri in lume. din pacate.
Trimiteți un comentariu